vineri, 12 decembrie 2008

Nu e bine

Nu e bine ca ma ingrijesc mai mult de trup si mai lenes de suflet.
Nu e bine ca nu dorm deajuns si ca in stropul de odihna regizez in mintea mea stranii alcatuiri...
Nu e bine ca-mi ling cu nepasare degetele inmuiate in rutina comoda, potolita, cioplita naiv.
Nu e bine ca las usi zgomotoase sa se-nchida in urma mea si ca tanjesc sa oblojesc cicatricile adanci produse...
Nu e bine ca las minciuni si rautati si otravuri sa-mi murdareasca ceasurile si zilele si viata. Si sufletul.
Nu e bine ca aplic exercitiul asprimii si al severitatii doar in chenarul destinului meu.
Nu e bine ca ma antrenez in spectacole frivole, chinuite, convulsive, dar lipsite de noroc.
Nu e bine ca tac cand vorbele ar trebui sa taie adanc, ca zdrobesc cand ar trebui sa-mi inghit rautatea si marsavia si ura, ca las imaginatia sa zburde fericita pe inaltimi doar de mine stiute cand ar trebui sa ma leg cu lanturi stasnice de copacii ratiunii mele, ca uit ce ar trebui insemnat cu sangele meu in catastiful vietii...si-al mortii.
Nu e bine ca incerc sa rezolv ecuatii de nerezolvat, ca invii morti din morminte sapate de ei insisi, ca ma impac si iert demonii din mine, in loc sa-i sfasii cu dintii.
Nu e bine ca ma despoi de orice ipocrizie, cand razboaiele se poarta si se castiga cu masti...cu armuri groase, cu ascunzisuri, cu iscodiri sau istorii siropoase.
Nu e bine ca dau negrul pe alb, ca daruiesc mai mult decat se poate primi.
Nu e bine ca nu merg la cursuri de tanguire, de descifrare a alchimiei destinelor... a iubirilor si a neiubirilor.
Nu e bine ca aman esentialul pe bani putini, dar sclipitori...
Nu e bine... am analizat...baletul meu pe sarma etalat zilnic cu toleranta bolnavicioasa.
E bine, insa ca am suflet sa vad asta...

6 comentarii:

Floare albastra spunea...
Acest comentariu a fost eliminat de autor.
Dana spunea...

Cand vezi mai mult decat ceilalti, e greu sa nu fi critic. Mai ales cu tine. Incerc mereu sa mentin echilibrul, dar uneori balanta se inclina...
Multumesc pentru felul in care ma vezi...am sa-mi scot eu odata ochelarii de cal si-am sa ma uit mai atent si mai tolerant catre mine!

aleaN spunea...

Pt. Floare albastra:

Cred ca incurci putin lucrurile.
In primul rand, trairile Danei nu au nimic cu filozofia pre-socraticului Protagoras. Acest sofist a adus critici vehemente religiei, legilor, in general, si eticii. Rationamentele sale, in aparenta, corecte, erau false, in realitate.

In al doilea rand, zicerea sa celebra, pe care de altfel ai reprodus-o, e deschisa multor interpretari....Cum poate fi omul, de exemplu, masura tuturor lucrurilor care nu sunt ? De fapt, Protagoras era si un agnostic convins, si cu asta am spus aproape totul.

In al treilea rand, sfatul tau dat Danei, de a se iubi mai mult pe ea, nu este, chiar, cel corect. De ce, te vei intreba? Pt. ca nu o va conduce decat intr-o si mai adanca "izolare" sufleteasca. Eu cred, mai degraba, ca oamenii trebuie sa fie deschisi spiritual, si sa-si iubeasca semenii mai mult decat s-ar iubi pe ei insisi.

Dana spunea...

aleaN,
cata dreptate ai...egocentrismul nu te inalta, dimpotriva...

rasuplansu spunea...

toti suntem inclinati la un moment dat sa ne facem un autoportret in culori nu f magulitoare, dar e bine ca vedem defectele, sau ce consideram noi ca sunt defecte. asa putem si sa le indreptam.

Dana spunea...

Rasuplansu,
e singura cale...sa-ti accepti limitele...