sâmbătă, 1 martie 2008

Femeie sa fiu iara...

Ei da, a venit! Am asteptat cuminte luni bune.Am tacut si n-am indraznit sa intreb nimic. M-am ascuns zile-ntregi fara chef, fara vlaga. Am raspuns la salut doar cu inclinari scurte ale capului. Dar gata, a venit si totul miroase a nou. Miroase a-nceput…E vremea trupului-tresare
si-a parfumului de zapezi topite.
Am impreunat firul rosu cu cel alb intru iubirea si fericirea vesnice, am zambit soarelui mereu mai indraznet si m-am aruncat cu bratele deschise in vant. Sa ma invaluie…sa ma poarte.
..."Si, cine stie, poate ca-ntr-o seara
De primavara, cand va fi si luna
Va trece prin gradina o zana buna,
Facandu-ma femeie sa fiu iara"...