Happy Easter !

Sper ca Pastele sa va fi adus mai mult decat oferte avantajoase in magazine, ospete copioase si zile libere !...

Zău, fă şi tu un efort!...

Îi cunosc dintr-o mie. Îi stiu şi cand nu vreau asta. Le simt mirosul puternic de vulturi. Le recunosc zbaterile puternice din ochi si tremurul usor din coltul buzelor cand se vor zambitori si sinceri. Ştiu, cand, sub aparenta detasare si falsul dezinteres se ascunde curiozitatea mortala...de altul. Le-am invatat bucuriile si m-am deprins cu flecareala lor. Îi recunosc dupa vorba lor dulce si intrebarile mereu indiscrete, dupa jocul ochilor. Dupa surasul tradus prin "asa carevasazica" nu ne povesteti tu, nu vrei sa fii de-a noastra, pai stai asa, ca daca nu ne spui tu, stim noi, aflam si daca nu aflam, inventam. Iţi facem noi viata muuult mai colorata de cat e, biata de ea.
Curiosii, bagaciosii...caci despre ei vorbim aici...stiu totdeauna totul despre oricine. Ce mananci, ce nu, de ce nu...ce-ti place si displace, ce imbraci si de ce, daca ieri te-ai asortat sau ai fost de-a dreptul neglijenta, daca mananci cu coatele pe masa sau stai cocosat, daca roşul de pe buze se potriveste firii tale, ce aventuri mai ai, ei n-ai, sigur ca ai, stim noi ca ai...prea zambesti mult in ultima vreme, prea iti stralucesc ochii, cât costa masina ta, ce graseala ai facut achiziţionand-o, de ce noaptea ai insomnii, da, stiu ca ai si asa ceva...Ei stiu totul.
Ei sunt totul. Inceputul si sfarsitul. Fara ei ai fi, bietul de tine un neajutorat. Noroc cu ei ca iti mai arata cand si cand, adica in fiecare zi, cum stau lucrurile. Sa ai si tu habar pe ce lume traiesti. Nu cumva sa uiti! Si daca ei au o viata searbada, fara culoare, cum indraznesti tu, un biet muritor, sa fii altfel?! Ce, te-ai trezit tu destept sa le dai lor peste nas? Sa le spui ca ar trebui altfel? Si daca ei vor sa fie draguti si sa te ajute sa-ti deschizi ochii, sa stii si tu ce-i cu viata ta, tu te trezesti sa-i refuzi? Dar chiar nu gandesti ca ai nevoie de ei? Si ca i-ai putea jigni? Hmm, zic sa-ti revi, omule si sa-i lasi sa faca scenariile tampe si sa-ti distruga viata. N-o fac decat putin si n-o sa mori daca le lasi si lor aceasta mica placere. Hai, zau, fa un efort si fa si tu niste oameni fericiti!...Doar tu ziceai ca ai mai multa minte!...

Echilibru precar

Ce e mai usor de suportat...povara esecului sau a gandului ca a lipsit curajul de a incerca macar?...
Trecand prin viata, am simtit adesea inclinarea balantei cand intr-un sens cand in altul, in cautarea vesnica a celebrului echilibru. Am indreptat spatele in acord cu principiile moralei si eticii sau am plecat capul spasita si-am ridicat spanceana, critic, in fata ispitei si-a dorintei trufase. Mi-am recunoscut limitele si slabiciunile. Am admis ca spiritul cedeaza uneori...dar mi-am insangerat genunchii in rugaciuni de cainta. Si-am inteles cum se invarte lumea asta...
Am inchis ochii si-am mers mai departe cand trupul a cerut tribut sufletului. Am acceptat infrangerea cu stoicismul celui care stie ca o face pentru o cauza dreapta. Si, halal, nobila !...
Au fost, inevitabil, nopti albe si zile negre cu sufletul haituit de incertitudini si tamplele in palmele reci. Nopti cand nicio cafea, oricat de neagra sau amara nu trezea nimic in mine...si nu oprea cu niciun chip vestejirea viselor. Nopti impinse apoi inainte de zile inrosite de suvoiul cald al sangelului ce clocotea in mine. Amestec de blestem si rugaciune. De satanic si dumnezeiesc.
N-am reusit, oricate sacrificii voite si impuse am facut, sa nu vad cu ochii mintii si-ai sufletului, mai ales, si sa nu bat poteci... spre lume. Sa nu desenez harti, nu cu creioane colorate, ci cu bataile inimii...Si n-am putut niciodata opri mintea sa nu sfredeleasca sufletul cu intrebarea ..."Cum ar fi fost daca...?"